O schimbare importantă se pregătește în administrația locală din județul Vâlcea. Comunele care nu dispun de suficienți specialiști în urbanism ar putea lucra împreună, printr-un mecanism de cooperare care să le permită să asigure în comun serviciile de specialitate. Miza merge de la certificate de urbanism și autorizații de construire până la proiectele de dezvoltare și accesarea finanțărilor.
Subiectul a fost pus pe masa primarilor la Adunarea generală a Filialei Județene Vâlcea a Asociației Comunelor din România (ACoR), desfășurată pe 28 septembrie în sala de ședințe a Consiliului Județean Vâlcea. Potrivit comunicatului ACoR, peste 60 de primari, secretari generali și funcționari au participat la discuții. Au fost prezenți și președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, subprefectul Victor-George Stănculescu, arhitectul-șef al județului și reprezentanți ai Prefecturii.
Problema comunelor: lipsa specialiștilor
Pentru multe administrații locale mici, un compartiment complet de urbanism este dificil de susținut. Lipsa specialiștilor și resursele administrative limitate pot întârzia procedurile și pregătirea proiectelor de investiții.
ACoR a prezentat posibilitățile de asociere prevăzute de art. 122 din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în legătură cu art. 89 din Codul administrativ. Unitățile administrativ-teritoriale care nu își pot organiza propriile structuri de specialitate se pot asocia, în condițiile legii, prin asociații de dezvoltare intercomunitară sau consorții administrative. Mai multe primării ar putea pune la comun resursele necesare serviciilor de urbanism.
Certificate și autorizații prin cooperare
Mecanismul prezentat la Vâlcea privește planificarea urbană și teritorială, emiterea certificatelor de urbanism, emiterea autorizațiilor de construire sau desființare și alte activități specifice. Comunele rămân administrații distincte, dar pot organiza împreună accesul la expertiză.
Pentru locuitori și investitori, testul viitoarei structuri va fi concret: dacă documentele necesare unei construcții sau investiții vor putea fi obținute mai predictibil. Reuniunea a discutat formula de cooperare; comunicatul ACoR nu anunță încă o listă de primării aderente sau un termen de lansare a serviciului.
ACoR: cooperarea poate sprijini proiectele și finanțările
La întâlnire a participat Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, vicepreședinte al ACoR, președintele filialei Sibiu și primar al comunei Sadu. „Cooperarea intercomunitară nu este un concept abstract. Este instrumentul prin care comunitățile mici pot accesa servicii, proiecte și finanțări la care singure nu ar ajunge”, a declarat el, citat de ACoR.
Asociația leagă lipsa competențelor de specialitate de riscul întârzierii proiectelor și al blocării accesului la finanțări. Acesta este argumentul pentru organizarea unei echipe care să poată deservi mai multe primării, în cadrul legal prezentat la reuniune.
Specialiști comuni și formare profesională
Modelul răspunde unei realități a administrației rurale: o comună mică nu dispune întotdeauna de resursele pentru toate competențele tehnice în propria organigramă. ACoR folosește mecanisme de cooperare și în alte domenii, inclusiv în auditul public intern. Potrivit raportului ACoR pe 2025, județul Vâlcea are 78 de comune, dintre care 74 figurau ca membre ale asociației la data raportării. Această cifră descrie apartenența la ACoR, nu aderarea la noua structură de urbanism.
La Vâlcea a fost prezentat și un sistem de pregătire continuă pentru personalul din urbanism, cu formare pentru administrațiile asociate și prin Registrul Urbaniștilor din România. Pentru ca formula să funcționeze, împărțirea posturilor trebuie însoțită de competențe efective și de reguli clare de lucru între primării.
Ce ar putea însemna pentru cetățeni
Prin urbanism trec construcțiile de locuințe, investițiile private, extinderile de rețele și proiectele publice. Deficitul de specialiști nu este doar o problemă internă a primăriei: poate încetini inițiativele unei comunități întregi.
În Vâlcea, ACoR pregătește cadrul pentru ca primăriile care nu pot susține singure serviciile de urbanism să își unească resursele. Efectele vor putea fi evaluate după ce administrațiile vor stabili concret cine participă, ce personal deservește fiecare localitate și cum se desfășoară procedurile. Câștigul promis se va măsura în documente emise la timp și proiecte care pot trece mai repede de la plan la realitate.