Prezumția de nevinovăție înseamnă că o persoană nu trebuie prezentată drept vinovată înaintea unei hotărâri definitive de condamnare. Principiul este consacrat în Constituție și reprezintă un reper pentru relatarea publică a dosarelor.
O percheziție, o reținere sau trimiterea în judecată descriu etape și măsuri diferite. Ele nu au același înțeles cu stabilirea definitivă a vinovăției. Într-o știre, trebuie urmărit cine formulează acuzația și în ce etapă se află cauza.
Această distincție protejează și înțelegerea cititorului: o informație exactă despre o măsură poate deveni înșelătoare dacă titlul sugerează un verdict. Relatarea riguroasă păstrează atribuirea afirmațiilor, data și caracterul definitiv sau contestabil al deciziei, fără a transforma suspiciunea în concluzie.
Sursa: Documentul de referință consultat la 14 octombrie 2026.